Din inima unui bărbat

Într-un ungher de suflet vei găsi vise de mult timp uitate. Șterge-le de praf și ia-le în palme. Strânge-le la piept cu sfințenie. S-ar putea să nu le mai ai. Nu te neliniști. Snobii n-au nevoie de vise. Dar dacă nu ești un snob, dacă mai crezi că poți fi un om de valoare, ascultă-ți interiorul, care ascunde amintiri încă din primele zile ale nașterii, și încearcă să înțelegi a câta oară te-ai născut într-o singură viață. Nu te teme de moarte, căci e trecătoare. Te va aștepta o altă viață, mult mai frumoasă, nu în ceruri, ci pe pământ, printre oameni. Desigur, dacă nu-i vorba de o moarte biologică. Altminteri, vei trăi nu în ceruri, ci pe pământ, în sufletele oamenilor care te-au cunoscut. Iar pentru a fi cunoscut de oameni, cunoaște-ți visele de mult timp uitate. Și, nu uita! Până și diamantele strălucesc, dar numai dacă nu le lași într-un ungher de suflet prăfuite.

E foarte greu a fi bărbat, nu din cei care aleargă după o sută de fuste, în speranța că măcar una să aibă la adăpost un locușor umed și plăcut. Când zic bărbat, mă refer întâi de toate la responsabilitate, la statutul social, la întemeierea unei familii și nu în ultimul rând la propria fericire. Multă tăcere pe chip și cât mai multă chibzuială. Orice pas trebuie să aibă însemnătate. Dați-mi un revolver! Mi-aș împușca orgoliul cu gloanțe de compătimire. Sunt bărbat!