Am fost pe o clipă creștin

Am avut așa o situație, să contemplez din chipul ei frumosul, și-o sărutam în felul în care fluturii sărută razele de soare. Simțeam că mă topesc în lumea-i de ardoare și nu voiam decât să intru într-acolo. Nu din obsesie, ci din dorința de a o face să vibreze cât mai tare. Dar, uite că nu orice râu e îndreptat spre mare. Pe bune că nu am avut credință în inima mea de ateu și începusem să-l rog pe Dumnezeu în gândul meu: „Doamne, binecuvântează această partidă de sex. Înțeleg prea bine că nu-s căsătorit. Căsătorește-ne în clipa asta și ca inel de căsnicie iubirea ei pururi să-mi fie”. Și, Dumnezeu m-a luminat cu vocea Lui din cer înalt: „Nu te iubește fata asta și nu-i temeinic să nu-ți stăpânești dorința. O binecuvântez pe dânsa, căci ea e cu credință și merită să vibreze în brațele celui care o va iubi cu adevărat. Nu te grăbi la însurat, fiindcă te-am binecuvântat să fii ateu, să guști din roadele pustiului și să domnești în iad. Așa e dacă servitor în rai să fii n-ai acceptat.” Așa că m-am resemnat cu gândul că în flacăra iubirii o să ard. Și, am rămas ateu imaculat.